nu stiu cum ma cheama, stiu doar ca sunt amarat rau, slab, cu cicatrici, si acum mai si schioapat...of of...e grea viata asta de pe strada... nu-mi fac sperante mari ca ma va lua si pe mine cineva, dar am zis sa incerc totusi ca alti prieteni de-ai mei au avut noroc... stau undeva pe langa gara sfasii tot ce prind in cale , musc pe la spate si incerc pe cat posibil sa ma feresc de oamenii aia rai cu o duba mare in care am vazut ca-i baga pe prietenii mei si nu-i mai aduc inapoi.Aveam multi prieteni intr-un timp. Uneori seara sau dimineata devreme , din plictiseala , incercuiam diversi trecatori care indrazneau sa treaca pe langa parcul nostru , si ii rupeam . Iarna era palpitant , ieseam din boscheti cate 10 si saream la hainele cetatenilor ; oamenii cadeau , isi rupeau mani , picioare apoi ii rezolvam si noi de ce prindeam ... he he he ce vremuri , ce ne mai hahaiam noi , ca o gasca de prietenari canini ce suntem.
Dar vesti bune - am auzit ca nenea aia rai cu duba nu mai "functioneaza" , ba mai mult noul lor job este sa-i elibereze pe prietenarii mei - sa le redea libertatea , sa-i ajute sa fie mai multi si mai uniti. Vorba aia " Vom fi iarasi ce am fost si mai mult decat atat" .
He he ... astept cu nerabdare vara ... pantaloni scurti , fuste , vedere la gamba.
Atasez o poza de-a mea de vara trecuta in care zambeam in fata unui turist francez ! ;)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu